Roșii
Beneficiile roșiei
Roșia este un fruct bogat în conținut de apă, deci intens hidratant, cu o valoare calorică scăzută și un indice glicemic redus. Printre beneficiile recunoscutele ale tomatei se numără aportul de vitamine, nutrienți, minerale și antioxidanți.
Printre vitaminele și mineralele conținute de tomate regăsim vitaminele A și C, potasiul, fosforul și calciul. În ceea ce privesc antioxidanții și nutrienții, în roșie de regăsesc:
• acidul alfa lipoic – proprietățile acestuia fiind responsabile cu reducerea inflamației. Acesta ajută la o funcționare sănătoasă a funcției nervoase, ajută în reducerea riscului bolilor de inimă și în încetinirea progresului bolilor de pierdere a memoriei;
• betacarotenul – acest compus organic aparține clasei carotenoidelor și este o altă formă a vitaminei A, regăsită în unele legume și fungi. Fiind o formă a vitaminei A, betacarotenul prezintă beneficii deosebite cu precădere asupra sănătății ochilor și a pielii, dar are și un rol important de creștere;
• acidul folic – cunoscut și ca vitamina B9, ajută în procesul de divizare celulară și în procesul de creare de noi celule. Totodată se implică în mai multe roluri din organism printre care și cel de menținere a unei inimi sănătoase și a unei bune funcționări a proceselor din creier;
• colina – se află în strânsă legătură cu vitaminele din complexul de vitamine B, în special cu B9, acest antioxidant susținând energia și funcția optimă a creierului. Se află în corelație cu sinteza neurotransmițătorilor, cu funcționarea metabolismului și cu procesul de dezvoltare a creierului;
• licopenul – nu are altă funcție decât cea de colorant natural care oferă culoarea roșie atât acestui fruct, cât și pepenelui, aparținând de familia carotenoidelor întocmai ca betacarotenul.
Sunt bine cunoscute și capacitățile antioxidante ale roșiilor, tocmai de aceea, dar și datorită celorlalte proprietăți, consumul acestui fruct fiind strâns legat de sănătatea părului și a tenului.
Castraveți
Beneficiile castravetelui
Castravetele este bogat în substanțe nutritive precum cucurbitacină, lignani şi flavonoide și are un mare conținut de apă, astfel încât poate ajuta atât la menţinerea hidratării organismului, cât și la eliminarea toxinelor. Sărac din punct de vedere caloric, castravetele este o sursă de vitamine A, B și C, acid folic, calciu, magneziu, fier, potasiu, zinc și siliciu. Castraveții conțin antioxidanți, fibre și enzime care stabilizează și îmbunătățesc procesul digestiv.
Castraveții beneficiază de un antioxidant numit quercetină, ce ajută la reducerea umflăturilor. Asemănător cu aplicarea lor pe ochi pentru a reduce umflarea, aceștia pot avea acelașă efect și la nivelul sistemului digestiv. Consumati fără semințe, castraveții pot reduce efectele balonării.
Consumul unui castravele de mărime medie aduce corpului un aport de apă de aproximativ jumătate de pahar. Acest lichid curăță rinichii și vezica urinară, putînd preveni formarea pietrelor la rinichi și apariția infecțiilor urinare.
Bogat în fibre, castravetele reglează digestia și ne poate scăpa de arsurile stomacale. Substanțele din compoziția sa pot alcaliniza mediul din stomac, făcându-l mai puțin acid și reducând simptomele gastritei sau ulcerului gastric. În plus, castraveții pot trata și constipația, dacă sunt consumați regulat cruzi sau sub formă de suc.
Castravetele echilibrează nivelul glicemiei și simulează producția de insulină. Are un efect moderat și asupra tensiunii arteriale, pe care o poate menține în limite normale. Acesta a și un efect antiseptic, în special pentru cavitatea bucală și tractul digestiv, eliminând bacteriile dăunătoare.
Un consum regulat de castraveți poate fi de ajutor în cadrul curelor de slăbire. Cruzi, murați sau sub formă de suc, au rolul de a tăia pofta de mâncare, de a hidrata și de a încuraja activitatea metabolică de ardere a grăsimilor.
Castraveții cruzi au beneficii multiple și pentru piele, păr și unghii. Multe produse cosmetice conțin extract de castravete datorită antioxidanților și efectului de împrospătare a tenului.
Sucul de castravete aplicat sub formă de mască poate conferi un aspect neuleios tenului gras, poate echilibra tenul acneic, calmând roșeața și eczemele. Procedeul presupune clătirea feței o dată pe săptămână cu sucul de la 2-3 castraveți, ținut 5 minute în frigider. Acesta este lăsat să acționeze 10-15 minute, fața fiind apoi spălată ci cu apă călduță. Magneziul, potasiul siliciul, vitamina K, fierul și calciul sunt de asemenea benefice pentru fermitatea, elasticitatea și puterea de regenerare a pielii.
Cu o masca de castravete pot fi calmați ochii umflați, pungile de sub ochi sau cearcănele. Pentru acest beneficiu, se pot aplica direct felii reci de castravete sau dischete cosmetice îmbibate cu suc proaspăt de castravete.
Pentru păr, sucul de castravete poate fi folosit pentru clătire. Acesta are rolul de a face părul mai strălucitor, de a elimina grăsimea și aspectul de păr uscat sau ars.
Cu ajutorul sucului de castravete, unghiile vor scăpa de petele galbene, se vor întări și vor crește mai rapid. Pentru acest beneficiu, unghiile trebuie ținute aproximativ 20 de minute într-un amestec de suc de castravete și de lămâie în părți egale. Procedeul trebuie repetat săptămânal și este indicat ca, după uscare, să fie aplicat și puțin ulei de măsline pe unghii, timp de 10 minute.
Cartofi
Beneficiile cartofului
Dintre cele mai cunoscute calități deținute de către cartof, conținutul bogat în vitamine și fibre este de departe motivul principal pentru care acesta este consumat.
În privința vitaminelor, știm despre cartof că reprezintă o sursă bogată în antioxidanți, conținând la suta de grame un aport de 20% din necesarul zilnic de vitamina C.
Se spune despre cartof că este o legumă ce ar trebui consumată foarte rar, sau evitată chiar. Această afirmație se bazează pe faptul că o sută de grame de cartofi au un conținut de 70 de kcal, ceea ce înseamnă că este o legumă bogată din punct de vedere energetic. Totuși, cartoful nu conține colesterol și aproape deloc grăsimi, prezentând doar 0,1 grame de grăsimi la 100 de grame de produs.
Printre vitaminele concentrate în cea mai utilizată legumă regăsim un complex de vitamine: B, B1, B3, B5, B6 și acid folic, ce ajută în menținerea unui balans optim al sistemului nervos. Totodată, consumul de cartofi, bogați în fibre atât solubile cât și insolubile, ajută tranzitul intestinal.
În rândul substanțelor nutritive conținute de tuberculi se regăsește și o cantitate însemnată de minerale esențiale precum calciu, fier, magneziu, fosfor sau potasiu.
Diversele tipuri de cartofi au beneficii la fel de diverse. Astfel, cartoful alb este cunoscut pentru conținutul redus de zahăr. Cartofii roșii își extrag culoarea din beta carotenul conținut și sunt încărcați cu flavonoide ce prezintă un rol antioxidant.
Cartoful dulce, în ciuda denumirii sale, prezintă un conținut modest de zaharuri. Însă beneficiile acestui tip de cartof sunt evidente. Conține trei tipuri diferite de antioxidanți ca antocianine, betacaroten și acid clorogenic.
Bogat în vitamine și minerale, cartoful dulce se deosebește de restul cartofilor prin procentul mare conținut de vitamina A. Aceasta este responsabilă de sănătatea oculară, iar compușii săi au rol de creștere pentru țesuturile epiteliale și alte celule.
Cartoful mov, deși considerat de unii a fi un hibrid modern, este o varietate de origine franțuzească, datând încă de la începuturile secolului al XIX-lea. Culoarea sa este dată de antioxidantul antocianină, un pigment volatil, solubil în apă, ce poate etala culorile roșu, albastru sau violent în funcție de ph.
Proprietățile benefice ale acestei varietăți de cartof depind de conținutul bogat în vitamine și minerale precum vitamine C, fier, calciu sau potasiu. De asemenea, cartoful mov are un conținut bogat de proteine, carbohidrați și fibre.
Spanac
Beneficiile spanacului
Spanacul este o plantă perenă comestibilă, cu denumirea științifică de Spinacia oleracea. Cele mai apropiate plante înrudite cu spanacul sunt quinoa și sfecla. În cadrul beneficilor asociate acestei legume de grădină regăsim o multitudine de nutrienți și antioxidanți benefici pentru sănătate.
Utilizat la scară largă, spanacul este o legumă verde, folosită în mai toate bucătăriile lumii. Această plantă poate fi consumată crudă sau gătită, existând multiple modalități de preparare a sa. În rândul celor mai răspândite proprietăți benefice ale spanacului regăsim susținerea nivelurilor de energie din corp, menținerea unei vederi bune, susținerea sănătății oaselor și sprijină în protejarea inimii.
Totodată, spanacul este considerat a fi o vegetală cu un aport foarte scăzut caloric, dar încărcată de vitamine și minerale precum B2, B9, B6, vitamina K, vitamina A, vitamina E, fier, mangan, magneziu și calciu. 100 de grame de spanac conțin 25% din necesarul zilnic de fier.
Bogat în zeaxantină și luteină, spanacul protejează vederea. Aceste componente carotenoide se regăsesc și în structura oculară umană, cu rol protector împotriva problemelor ce survin din expunerea la razele solare. Studii intense realizate pe zeaxantină și luteină au demonstrat că acestea previn efectele generate de degenerescența maculară și de cataractă, două probleme oftalmologice care generează orbire.
Conținutul ridicat de azotat, componentă ce se regăsește în mod natural într-o mare varietate de legume, oferă spanacului proprietăți ce ajută în reglarea presiunii arteriale moderate, scăzând astfel riscul bolilor de inimă.
Un efect secundar ce are loc în corpul uman din cauza radicalilor liberi este reprezentat de stresul oxidativ. Acesta poate declanșa riscul apariției cancerului ori a diabetului și accelerează procesul de îmbătrânire. Consumul de spanac ajută însă în lupta contra stresului oxidativ și combate pe cât se poate, prin compușii săi antioxidanți, efectele generate de acesta.
Menținerea sub control a diabetului se realizează în cazul spanacului prin antioxidantul numit acid lipoic. Acesta este un acid gras ce se regăsește în carnea roșie și în organe precum inimă și ficat, iar în rândul vegetalelor, acesta se află în compoziția spanacului, a cartofului sau în broccoli.
Printre proprietățile mai puțin menționate ale spanacului regăsim protecția sănătății pielii și a părului, dar și reglarea sănătății tractului digestiv.
Bogat în fibre și vitamine și cu un conținut de apă ridicat, spanacul va ajuta sistemul digestiv să se mențină sănătos. Vitaminele și mineralele comune deținute de spanac, pe cât pot părea de banale, pe atât sunt de importante.
Vitamina A, aflată în cantități însemnate în componența spanacului, va ajuta în reglarea excesului de sebum produs de piele, protejând împotriva producerii acneei. Totodată, vitamina A reprezintă o importantă sursă pentru regenerarea țesuturilor.
Ceea ce nu se cunoaște la scară largă despre deficiența de fier este că aceasta va duce inevitabil la căderea părului. Pentru a preveni astfel de situații stresante și neplăcute, se recomandă consumul de spanac ori de alte produse bogate în fier, precum ficatul.
Ardei
Beneficiile ardeiului
Ardeiul gras activează metabolismul, facilitând arderea caloriilor în exces, dar conține și o lista impresionantă de nutrienți, au puține calorii și grăsimi, furnizând doar 31 de calorii la 100 g consumate.
Ardeiul gras are în compoziție capsaicină – compus alcaloid cu proprietăţi anti-bacteriene, analgezice si anti-diabetice.
Capsaicina reduce așa numitul „colesterol rău” şi este hipoglicemiantă – capabilă să diminueze nivelul de glucoza din sânge.
Astfel, este recomandată introducerea ardeiului gras în alimentaţie mai ales în cazul persoanelor cu probleme cardiovasculare sau care suferă de diabet.
Ardeiul gras conține și o mare cantitate de vitamina C – antioxidant puternic ce stimulează imunitatea, fiind necesară şi pentru sinteza de colagen, care intră la rândul său în structura vaselor de sânge, a pielii şi a oaselor.
Ardeiul gras conține, de asemenea, cantități semnificative de vitamina A, flavonoide, zeaxantină, criptoxantină și luteină. Aceste substanțe antioxidante ajută la protejarea organismului de efectele radicalilor liberi, generate în timpul stresului și în condiții de boală.
Luteina protejează ochii de apariţia cataractei şi a degenerării maculare. Totodată, prin vitaminele B2, B3, B6 pe care le conține, ardeiul gras ajută la metabolizarea alimentelor şi la producerea de globule roșii.
În ardeiul gras regăsim și o multitudine de minerale esențiale precum fier, zinc, potasiu, cupru, mangan, magneziu, seleniu și folați (vitamina B9).
Carbohidrații din ardeiul gras sunt reprezentați de glucoză și fructoza, fiind responsabili pentru gustul dulce al ardeiului copt.
Cu toate că ardeiul gras este considerat sănătos și este, în general, bine tolerat de organism, persoanele care au alergie la polen pot fi, uneori, sensibile și la ardeiul gras, din cauza unor alergeni asemănători.
Vinete
Beneficiile vinetei
Vinetele se regăsesc pe lista celor mai mai sănătoase legume, conținând nutrienți esențiali sănătăţii precum fier, calciu şi alte minerale. Coaja vinetelor conține de asemenea și fitonutrienți esențiali ce ajută la îmbunătățirea circulației sângelui și au o contribuție majoră asupra sănătății creierului.
O porție medie de vinete conține aproximativ 5% din necesarul zilnic de fibre, cupru, mangan, B6 și tiamină – cunoscută și ca vitamina B1. Însă conținutul cu cele mai multe beneficii pe care vânăta îl deține, este cel de antioxidanți.
Potrivit unor studii publicate în 2019, alimentele bogate în flavonoide precum antocianina – pigment vacuolar solubil în apă (care în urma ph-ului deținut poate da culoarea roșie, albastră sau violetă) ajută în scăderea indicilor inflamatorii ce pot crește riscul bolilor de inimă. Antocianina se găsește în vânătă, dar și în afine, mure, zmeură, coacăze negre și varză roșie. Totodată, studiile au demonstrat că un consum crescut de antocianină ajută semnificativ în scăderea presiunii arteriale și scăderea posibilității de a avea artere îngroșate.
Conținutul crescut de fibre din vinete protejează tractul digestiv și, deoarece sunt sărace în calorii şi au un nivel scăzut de carbohidrați solubili, acestea pot face parte din dietele pentru slăbit și pot fi utilizate pentru a ține sub control a diabetul.
Conform cercetătorilor de la Institutul de Biologie al Universității de Stat din Sao Paulo, Brazilia, vinetele au un efect benefic în tratamentul colesterolului ridicat.
Există însă și persoane care pot fi alergice la vinete sau care, din cauza conținutului mare de alcaloizi, pot suferi intoxicații. Dacă suferiți de osteoporoză, gută, artrită sau alte boli inflamatorii, consultați medicul înainte de a consuma vinete.
Vă recomandăm să alegeți vinetele cu coajă lucioasă, fără pete și fără lovituri. Vinetele tinere sunt tari la atingere, însă odată ce s-au copt și sunt puțin mai moi, echilibrul substanțelor nutritive ale acestora este mai bun.
Vânăta este bogată în apă, astfel că nu ar trebui să fie foarte ușoară, deoarece acest fapt ar însemna că este uscată.
Varză
Beneficiile verzei
Consumul de varză susține sistemul imunitar și poate grăbi vindecarea în caz de răceală, gripă sau infecții ale tractului respirator. Poate calma și durerea, prin aplicarea de comprese cu suc sau foi de varză.
Varza este bogată în fitonutrienți, antioxidanți, vitamine și minerale. Printre substanțele active se numără: vitamina C, vitamina K, glutamină, acid folic, acid lactic, betacaroten, vitaminele B1, B6 și B9, vitamina E, calciu, sodiu, potasiu, fosfor și iod. Varza conține, de asemenea, cantități mici de alți micronutrienți, inclusiv vitamina A, fier și riboflavină.
Dintre vitaminele regăsite în varză, Vitamina C și vitamina K sunt cele care acoperă 45%, respectiv 63% din doza zilnică recomandată. În rândul mineralelor ce fac parte din componența verzei regăsim: calciu, fier, fosfor, magneziu și potasiu.
Vitamina K este un nutrient important atât pentru sănătatea oaselor, cât și pentru procesul de coagulare a sângelui în organism. Există aproximativ 68 de micrograme de vitamina K într-o singură cană de varză fiartă. Pentru referință, specialiștii recomandă 120 de micrograme în fiecare zi pentru bărbați adulți și 90 de micrograme pe zi pentru femei.
Varza prezintă o componentă ce se regăsește doar în crucifere: glucozinolații, cu un puternic rol antioxidant. Aceștia reprezintă compuși cu sulf, metaboliți de ordin secundar, ce se regăsesc în legumele din familia Brassicaceae. Antioxidanții protejează organismul de daunele cauzate de radicalii liberi. Vitamina C din compoziția verzei este un alt antioxidant care poate proteja împotriva bolilor de inimă.
Antioxidanții din varză susțin eliminarea toxinelor din organism, împreună cu excesul de apă. Corpul este încurajat să ardă grăsimile și depozitele pe care le are stocate de mult timp și să abordeze alimentația din alt punct de vedere.
Vitamina A din compoziție ne menține vederea la cote maxime, iar antioxidanții, vitaminele A, B și C ajută pielea să se regenereze, să se mențină luminoasă și proaspătă. Vitamina B6 și acidul folic sunt esențiale pentru multe procese importante din organism, inclusiv funcționarea corespunzătoare a sistemului nervos.
Varza este o legumă cruciferă și s-a dovedit că are beneficii antiinflamatorii, de aceea este recomandată acelor persoane care prezintă risc de boli de inimă.
Din punct de vedere neurologic, varza este un tonic excelent, combate stresul, oboseala și previne apariția unor boli degenerative, cum sunt Parkinson și Alzheimer. Stimulează și circulația sângelui, îmbunătățind ușor atenția și starea de spirit.
Varza este bogată în fibre și se află printre legumele cu un conținut scăzut de calorii, furnizând organismului doar 25 de kilocalorii la suta de grame de produs consumat. Această valoare energetică face din varză candidata ideală pentru dietele de menținere a controlului greutății.
Varza are un conținut foarte scăzut de calorii. O cană de varză gătită are doar 34 de calorii, ceea ce o face o opțiune excelentă în menținerea greutății.
Sucul de varză este recomandat și în tratarea ulcerului, datorită efectului antiinflamator al glutaminei din compoziție.
